CARTEA LEGIONARĂ ÎN LUME

Este ştiut că în perioada interbelică prigonirea Mişcării Legionare nu s-a limitat numai la arestarea conducătorilor acestei organizaţii de elită care cuprinsese deja masele, ci s-a extins la suspendarea publicaţiilor acesteia, şi, într-un exces de zel al oportunismului politicianist, s-a ponit o amplă campanie de distrugere a cărţilor naţionaliste româneşti. Aşa s-a întâmplat în 1933, aşa s-a întâmplat în mai 1938; în 1941 s-a întâmplat la fel.

Acelaşi regim de scotocire în biblioteci şi în podurile caselor l-a aplicat şi miliţia comunistă cu deosebirea că, în caz de "culpă", sancţiunile erau mult mai aspre (nu doar privarea de libertate).

De aici şi varietatea publicaţiilor legionare în circuit oarecum închis, lucrări care constituiau o necesitate istorică şi un omagiu constant celor care au vrut o schimbare la faţă a României, dând o îndrumare spirituală neamului nostru şi încercând să-i croiască un drum nobil în istorie.

Un număr infim de cercetători puteau consulta publicaţiile legionare la Biblioteca Academiei Române, la fondul special, într-o mică sală, după ce în prealabil făcuseră o cerere scrisă în care îşi expuneau motivele de a avea acces la aceste periodice şi cărţi. În loc de acces la izvoare, ca să-ţi fi format propria opinie, ţi se băgau în cap evenimentele mistificate de comunişti şi fel de fel de şabloane lipsite de argumente, minciuni şi falsuri grosolane, legionarii fiind etichetaţi ca "ăia care l-au omorât pe Iorga, şi pe uteciştii Constantin David şi Maia Lischfitz". (!) Originalitatea, omenia, etica şi spiritualitatea specifice Legiunii au fost complet ignorate, în locul lor folosindu-se cuvintele: "crimă", "răzbunare" şi "fanatism religios".

EXILUL ROMÂNESC însă, spre cinstea sa, a continuat şi continuă încă să publice cărţi de doctrină legionară, în ţări de pe toate meridianele lumii: Italia, Germania, Argentina, Statele Unite, Spania, Franţa, Austria, şi altele. Au apărut câteva sute de titluri, cele mai multe în limba română, dar şi în engleză, germană, spaniolă, franceză şi italiană; cărţi cu un aspect grafic modest (până prin anii 70), şi cărţi de o remarcabilă ţinută, chiar ireproşabilă (în ultimele două decenii). Voi enumera titluri de cărţi apărute în străinătate; multe nu vor fi, poate, menţionate, dar paleta celor ce vor fi trecute în revistă va fi edificatoare pentru strădaniile şi sacrificiile materiale ale bunilor români care nu au lăsat să se stingă flacăra luminoasă a naţionalismului sinonim cu fiinţa noastră.

Ideea de a scrie acest articol mi-a venit când au ajuns la sediu, din Germania, de la fam. senatorilor legionari Caramfil şi Maria Spânachi, câteva colete conţinând circa 300 de cărţi, toate tipărite în diverse ţări ale lumii, o adevărată comoară cu care biblioteca noastră se mândreşte acum. (Ne-am propus ca o parte din aceste cărţi să le donăm, la rândul nostru, pentru a fi citite de cei pe care îi interesează fenomenul legionar, la cele mai mari biblioteci din Bucureşti şi din ţară, întrucât suntem siguri că aceste titluri lipsesc din rafturile lor.)

Cartea de căpetenie a doctrinei legionare, scrisă de Corneliu Zelea-Codreanu, "Pentru Legionari", după cele trei ediţii din ţară (1936 şi 1937, la Sibiu şi 1940, la Bucureşti), a apărut în ediţia a IV-a, în 1952, la Salzburg, apoi în 1968 la Munchen şi în următorii câţiva ani, tot în acest oraş, alte ediţii, ultima în 1996, sub îngrijirea lui Ion Mării. Dar cartea a fost tradusă şi în italiană "Guardia di Ferro - Per i Legionari", apărută la Padova, în 1972, în franceză - la Grenoble, în 1972 şi o altă ediţie în 1988 în editura "Promethee". În Germania cartea a fost tipărită sub titlul "An Meine Legionare", la Berlin, trei ani consecutivi, începând cu 1939, firul reluându-se la Munchen în 1970, 1972 şi 1988. A apărut şi în spaniolă "Para Los Legionarios" la Madrid în 1941, apoi la Barcelona în 1976 şi 1983 (aceasta din urmă sub titlul Guardia de Hierro), ultima ediţie putând să concureze la orice premii la o expoziţie internaţională de carte. Cea mai recentă apariţie a cărţii a ajuns la a III-a ediţie în limba engleză, acest lucru petrecându-se în 2003, în Statele Unite, în editura "Liberty Bell Publications" din Carolina de Sud, demonstrându-se astfel că trezeşte încă interes şi pentru cititorii din spaţiul anglo-saxon. (Aceeaşi editură publicase în 1990 o a doua ediţie, prima ediţie apărând sub titlul: "For My Legionaries" în 1979, traducerea şi prefaţa cărţii datorându-se lui Dumitru Găzdaru.)

Şi celelalte cărţi ale Căpitanului: "Cărticica Şefului de Cuib", "Circulări şi manifeste", "Însemnări de la Jilava" au apărut în câteva ediţii; "Cărticica Sefului de Cuib" - în italiană: "Manual del Capo de Cuib"; în spaniolă: "Manual del Jefe"; în franceză: "Le Livret du Chef de Nid" (1978, în editura "Pământul Strămoşesc", cu o prefaţă amplă, de 40 pag., semnată de Const. Papanace) şi în engleză: "The Nestleader's Manual"; "Însemnări de la Jilava": în limba italiană: "Diario del Carcere" - Palermo, 1942 şi Padova - 1970 şi 1982; în spaniolă: "Diario del Jilava" - Barcelona, 1952 şi "Diario de la carcel" - Buenos Aires, 1974; în franceză: "Jurnal de Prison" şi în germană: "Aufzeichnungen im Kerker", ajunsă la ediţia IV, în colecţia "Europa" din Munchen, foarte elegantă ca aspect, cartonată cu supracoperte, pe ea fiind chipul Căpitanului, desenat de pictorul Alexandru Basarab. (Prima ediţie a apărut la Rostock în 1942 sub îngrijirea cuibului Grigore Pihu, a doua la Linz, în 1951, a treia la Munchen, în 1968, iar a patra în 1996, tot în acest oraş.)

Cartea lui Ion Moţa, "Cranii de Lemn" a apărut în câteva ediţii în limba română, dar şi în italiană (sub titlul "L' Uomo Nuovo"), în spaniolă "El Hombre Nuevo", în germană ("Das Testament Ion Motzas").

Telegrafic, vom menţiona cărţile personalităţilor legionare, apărute în limba română: Vasile Marin - "Crez de Generaţie" - Munchen, 1974 (un facsimil al ediţiei din 1937 apărute la Tipografia Bucovina); Ion Banea - "Opere Complete"; Alecu Cantacuzino - "Opere Complete"; Gh. Istrate - "Frăţia de Cruce", Mihail Polihroniade - ”Tineretul şi politica externă”; Nicolae Totu - "Însemnări de pe front", Bănică Dobre - "Crucificaţii", Ion Dumitrescu-Borşa - "Cea mai mare jertfă legionară", Ernest Bernea - "Tineretul şi politica" şi "Stil legionar", Traian Herseni - "Mişcarea Legionară şi ţărănimea" şi "Mişcarea Legionară şi muncitorimea", Ion Mânzatu - "Cum am compus cântecele legionare" (în italiană: "Como Lo Composto i Canti Legionari" - Parma, în 1982), "Frumoasa cu ochii verzi". Selecţia din lunga listă a titlurilor continuă cu Aron Cotruş - "Opere complete", dr. N. C. Paulescu - "Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria", Nae Ionescu - "Roza Vânturilor", Nicolae Arnăutu - "Amintiri", Mardarie Popinciuc - "Pentru sfânta Cruce, pentru Ţară", Ştefan Palaghiţă - "Garda de Fier spre reînvierea României", Virgil Ionescu - "Memorii", Victor P. Gârcineanu - "Din lumea legionară", o culegere de Cântece legionare, Procesul Căpitanului din 1938, Corneliu Georgescu - "Pe drumul cu arhangheli", Stelian Stănicel - "Privind spre cer", Gh. Ciorogaru - "Naţiunea şi Armata" etc. Alţi scriitori legionari tipăriţi în străinătate de-a lungul a peste şase decenii: Vasile Posteucă - "Dezgroparea Căpitanului", "Poeme fără ţară", Alexander Ronett - "Neam fără noroc sau blestemul Lui Zamolxe", "O pacoste sau un destin vitreg", Radu Budişteanu - "În secolul luminilor stinse", etc.

Multe cărţi în limba română au apărut la Colecţia "Biblioteca Verde" din Cetatea Eternă (Roma), printre care: "Mişcarea Legionară şi Biserica" de Gh. Racoveanu, "Fenomenul Legionar" de Nae Ionescu, şi nu mai puţin de 12 titluri care aparţin lui Const. Papanace, din care amintim doar: "Despre Căpitan, Nicadori şi Decemviri", "Martiri Legionari", "Orientări politice în primul exil, 1939 - 1940", "Orientări politice din al doilea exil, 1941 - 1944", "Fără Căpitan", şi altele.

Ne oprim aici cu exemplificările, deşi mai putem adăuga alte 100 de titluri apărute în limba română şi în limbile străine cele mai răspândite.

Alţi numeroşi autori străini au scris despre Mişcarea Legionară. Ne vom limita doar la câteva nume: în italiană: Julius Evola - "La Tragedia Della Guardia di Ferro" şi "Revolta Contra Il Mondo Moderno", Claudio Mutti - "Mircea Eliade e la Guardia di Ferro" şi "La Penne Dell Archangelo", Luis David şi Ion Mării - "Sulle Arme Del Capitano"; în spaniolă: Antonio Medrano - "Magia, Misterio del Liderzazo ", Francisco Veiga - "Historia della Guardia de Hierro", Isidro Juan-Palacios - "La Metopolitica del Codreanu"; în franceză: Paul Guiraud - "Codreanu et la Garde de Fer", Jerome et J. Tharand - "L' Envoie de'l Archange"; în engleză: Nagy Talavera - "The Green Shirts and the Others", Eugen Weber - "Romanian Right" (onestă şi obiectivă), iar în germană: Armin Heinen - "Die Legion Erzengel Michael" (deosebit de amplă, documentată şi profundă) ş.a.

ÎN ŢARĂ, după 1989, unii dintre puţinii supravieţuitori ai elitei Căpitanului au reuşit să-şi facă simţită prezenţa prin interviuri acordate în diverse publicaţii, conferinţe, publicarea unor valoroase mărturii despre Legiune, dintre care cităm doar câteva: Nae Tudorică - "Mărturisiri în duhul adevărului", Tudor Cucu - "Din prigoane în prigoane", "Totul Pentru Ţară, Neam şi Dumnezeu", Şerban Milcoveanu - nu mai puţin de 15 cărţi, dintre care amintim: "Corneliu Zelea Codreanu altceva decât Horia Sima", "Războiul dintre stat şi naţiune", "Învierea", "Testamente politice", "Prof. Nae Ionescu" etc., Duiliu Sfinţescu - "Din luptele tineretului român 1919-1939", "Răspuns la întrebări ale tinerilor care doresc tot adevărul despre Mişcarea Legionară", Ionel Zeana - "Golgota românească", "Florilegiu", ş.a., iar urmaşii unor personalităţi legionare de prim rang au publicat, cu eforturi financiare deosebite, din puţinul lor, cărţi de mare valoare: Ion Dumitrescu-Borşa - "Cal troian intra muros", Const. Papanace- "Stilul legionar de luptă", "Cazul Horia Sima şi Mişcarea Legionară", "Mişcarea Legionară şi macedo-românii", "Evocări", ”Destinul unei generaţii" etc., Radu Gyr - "Sângele temniţei, Balade", "Stigmate", "Poezii" etc.; Nicador Zelea Codreanu a editat un compendiu din întreaga operă a fondatorului Mişcării, sub titlul "Corneliu Zelea Codreanu - Doctrina Mişcării Legionare".

În prezent se află în curs de editare cartea preotului instructor legionar Ilie Imbrescu, "Biserica şi Mişcarea Legionară".

Emilian Georgescu